Acneea apare pe fondul unei predispoziții genetice: deși nu se moștenește afecțiunea în sine, se moștenesc numărul crescut de glande sebacee, secreția crescută a acestora, tendința la hiperkeratinizare foliculară și o reactivitate crescută a pielii. Astfel, riscul de a dezvolta acnee este crescut în cazul pacienților ai căror părinți au prezentat această afecțiune.
La baza acneei stau 4 procese importante:
Hiperkeratinizarea foliculară:
apare din cauza unei proliferări crescute a keratinocitelor – celulele majoritare ale epidermului, și a unei descuamări deficitare; astfel, împreună cu o secreție crescută de sebum, se formează microcomedoane la nivelul pielii.
Glandele sebacee
produc în mod fiziologic sebum - un ulei natural al pielii – sunt prezente pe tot tegumentul, cu excepția palmelor și plantelor, și se regăsesc în număr crescut la nivelul fetei, toracelui anterosuperior și posterior. În cazul pacienților cu acnee, producția crescută de sebum apare de obicei la pubertate, fiind stimulată de prezența hormonilor androgeni.
Colonizarea foliculară cu Cutibacterium Acnes (Propionibacterium Acnes),
o bacteria prezentă în mod fiziologic la nivelul pielii, a cărei dezvoltare în exces este favorizată de secreția crescută de sebum.
Prezența crescută de mediatori proinflamatori la nivelul pielii,
astfel, se dezvoltă leziunile inflamatorii – papule, pustule, noduli.
Astfel, inițial se formează leziunea primară – microcomedonul, prin acumularea de sebum și detritus celular, cauzate de o descuamare deficitară.
Hormonii androgeni circulanți stimulează secreția crescută de sebum la nivelul unității pilosebacee, creând un mediu propice colonizării cu C. Acnes.
Se secretă o serie de mediatori proinflamatori, molecule ce cresc răspunsul inflamator local, ducând astfel la apariția leziunilor de acnee.
